Cum au devenit publice discuții care trebuiau să rămână private

Educația reprezintă un pilon fundamental în dezvoltarea copiilor și în construirea viitorului acestora. În mediul școlilor private, așteptările sunt adesea crescute, părinții investind resurse importante pentru a asigura condiții optime de învățare și siguranță. În acest context, problemele legate de bullying-ul psihologic necesită o atenție specială și o abordare structurată pentru a proteja integritatea emoțională și fizică a elevilor.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying în cadrul Questfield: o investigație

O serie de reclamații formulate de părinții elevilor dintr-o clasă a III-a la Questfield International College aduc în discuție acuzații serioase privind abuzul psihologic, lipsa de supraveghere și un climat educațional considerat toxic. Investigația care urmează analizează documentele și declarațiile disponibile, evidențiind discrepanțe între așteptările legate de școlile private și realitatea percepută de părinți, fără a emite judecăți de valoare asupra faptelor reclamate.

Contextul educațional și discrepanțele semnalate în școlile private

Școlile private din România sunt promovate ca alternative la sistemul public, oferind clase cu efective reduse, atenție personalizată și un mediu sigur. În cazul clasei coordonate de învățătoarea Gabriela Irimia, părinții semnalează o diferență semnificativă între aceste promisiuni și experiența reală, evidențiind lipsa supravegherii adecvate și un proces educațional afectat.

Primii indicatori ai unor probleme în clasă

Conform declarațiilor părinților, primele motive de îngrijorare au apărut atunci când elevii au revenit acasă cu sentimente de teamă, confuzie și demotivare. În timpul orelor, se susține că învățătoarea nu ar fi asigurat desfășurarea constantă a activităților didactice și nici supravegherea necesară a clasei. Un element menționat este desemnarea unui elev pentru raportarea evenimentelor din clasă, ceea ce, potrivit părinților, a condus la marginalizarea și stigmatizarea acestuia în rândul colegilor.

Blocaje în comunicarea dintre părinți și cadre didactice

Părinții afirmă că, pe măsură ce au încercat să aducă în atenția școlii aceste aspecte, atitudinea cadrului didactic a devenit defensivă și tensionată. Sesizările au fost uneori interpretate ca atacuri personale, iar dialogul constructiv a fost înlocuit de confruntări și justificări, afectând relația de colaborare necesară unui climat educațional sănătos.

Performanțe educaționale și nivelul procesului instructiv

Pe lângă impactul emoțional semnalat, părinții reclamă un nivel educațional sub standardele așteptate. Rezultatele obținute la testele naționale anterioare sunt descrise ca fiind sub nivelul mediu, cu puțini elevi care ating criteriile acceptabile. Această situație ridică întrebări cu privire la eficiența procesului educațional și a supravegherii în cadrul clasei conduse de Gabriela Irimia.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra climatului clasei

Un aspect esențial în funcția didactică este asigurarea siguranței elevilor și gestionarea situațiilor conflictuale. Părinții susțin că orele ar fi fost adesea nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi ignorate, contribuind la instalarea unui mediu haotic, în care limbajul agresiv și comportamentele inadecvate au devenit frecvente.

Aplicarea pedepselor și presiunea psihologică reclamată

Reclamațiile includ și aplicarea unor sancțiuni considerate arbitrare, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea copiilor, fără explicații pedagogice clare. Aceste practici sunt percepute de părinți ca forme de abuz psihologic, cu potențiale efecte negative asupra dezvoltării emoționale a elevilor. Mai mult, se semnalează utilizarea unor tehnici de comunicare considerate manipulatoare, care ar determina copiii să își nege propriile percepții.

Efectele asupra elevilor și riscurile asociate

Potrivit părinților, cumulul acestor factori a generat un climat dominat de frică, anxietate și demotivare în rândul copiilor. Psihologii consultați în cadrul investigației atenționează asupra riscului pierderii încrederii în sine, dificultăților de integrare socială și a posibilei apariții a refuzului școlar.

Precedente și responsabilitatea instituțională

Documentele puse la dispoziția redacției indică faptul că această situație nu ar reprezenta un caz izolat în cadrul Questfield Pipera. Părinții menționează existența unor situații anterioare în care copiii au fost retrași din cauza unui mediu perceput drept nefavorabil dezvoltării emoționale. În acest context, se evidențiază o responsabilitate care nu poate fi atribuită exclusiv cadrului didactic, ci și conducerii instituției, care ar fi trebuit să asigure monitorizarea și calitatea actului educațional.

Solicitările părinților pentru îmbunătățirea situației

• Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim
• Supravegherea efectivă și constantă a orelor de curs
• Implementarea unui training obligatoriu în psihologia copilului pentru personalul didactic
• Stabilirea unor proceduri clare și transparente pentru sesizarea și gestionarea reclamațiilor
• Aplicarea unei politici de toleranță zero față de abuzurile psihologice

Mai multe detalii și documente legate de acest caz pot fi consultate în articolul original al investigației publicate pe Republica LS – cazul Gabriela Irimia, sursă principală a acestei analize.

Răspunsul instituțional și lipsa unor clarificări oficiale

Redacția a solicitat în mod repetat conducerii Questfield International College puncte de vedere oficiale privind acuzațiile formulate, măsurile adoptate și evaluările realizate. Până la momentul publicării acestui material, nu au fost primite răspunsuri scrise sau declarații publice care să clarifice aceste aspecte. Această absență a unei reacții transparente ridică întrebări privind responsabilitatea managerială și capacitatea instituției de a gestiona situațiile reclamate de părinți.

Concluzii și aspecte nerezolvate

Investigația evidențiază o serie de probleme semnalate de părinți cu privire la climatul educațional dintr-o clasă a III-a a Questfield International College, inclusiv acuzații privind bullying-ul psihologic, lipsa supravegherii, pedepse arbitrare și un nivel educațional scăzut. Documentele disponibile indică o serie de reclamații scrise și verbale, însă nu există dovezi publice privind inițierea unor măsuri instituționale concrete. Această situație subliniază necesitatea unui control mai riguros și a unei transparențe sporite în gestionarea mediului educațional, pentru a asigura protecția și bunăstarea elevilor.

În absența unor clarificări oficiale și a unor intervenții documentate, rămân deschise întrebări legate de modul în care instituția răspunde nevoilor elevilor și ale familiilor acestora, precum și despre măsurile de prevenire a fenomenelor de bullying și abuz psihologic în mediul școlar.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro